Articole

Ghidul Alpha


Ce este diabetul?

Diabetul este o patologie care afectează capacitatea organismului de a prelucra glucoza din sânge, altfel cunoscut sub numele de glicemie. Fără un tratament continuu, atent monitorizat sau fără terapii susținute, diabetul poate duce la acumularea de zaharuri în sânge, ceea ce poate crește riscul de complicații grave, inclusiv accidente vasculare cerebrale și probleme de inimă.

Diabetul este o boală care apare atunci când glucoza din sânge, numită și glicemie, este prea mare. Glucoza este principala sursă de energie și provine din alimentele pe care le consumi. Insulina, un hormon produs de pancreas, ajută ca glucoza din alimente să intre în celulele, sa fie prelucrată și utilizată pentru sinteza de energie. Uneori, corpul nu produce suficientă insulină sau nu folosește bine insulina. În acest caz, glucoza rămâne în sângele pacientului și nu ajunge la nivel celular. În timp, prea multa glucoză în sânge poate cauza probleme de sănătate.

Deși în medicina clasică diabetul nu are niciun remediu, medicina regenerativă propune terapii care pot echilibra diabetul, pot preveni complicațiile și pot crește calitatea vieții. Terapiile regenerative cu celule stem se dovedesc a fi benefice pentru diabetici.

Află de la specialiștii Alpha Medica de ce medicina regenerativă și terapiile biologice ar putea fi soluția terapeutică eficientă în boli endocrine, precum diabet și complicații!

Diabetul de tip 1:

În cazul identificării afecțiunii diabet tip 1, corpul dumneavoastră nu produce insulină. Sistemul imunitar atacă și distruge celulele beta pancreatice care sunt responsabile de producerea de insulină, de care are nevoie organismul pentru a metaboliza glucidele. Cauzele apariției aceste afecțiuni sunt încă neclare, însă genetica joacă și aici un rol important. Poate fi asociat și cu prezența în sânge a unor autoanticorpi, fiind însoțit și de apariția altor boli autoimune, boala Graves sau Vitiligo.

Deși în general diabetul tip 1 este diagnosticat la copii și adulți tineri, studiile arată ca ar putea apărea la orice vârstă.

Pancreasul este responsabil de dozarea cantității de insulină de care are nevoie organismul. În funcție de proporțiile de zahăr din sânge, un pancreas sănătos secretă insulină în variații de timp constante, astfel încă să faciliteze transportul de glucoză din sânge în celule. Acest proces depinde de alimentație sau diverse activități efectuate de pacient. Pancreasul afectat blochează acest proces, fiind incapabil să producă insulina necesară. De aceea, persoanele cu diabet zaharat tip 1 se numesc INSULINO DEPENDENȚI (trebuie să își administreze insulină injectabil în fiecare zi, ajutând corpul în procesul descris mai sus).

Factori de risc ai apariției diabetului tip 1

Motivul pentru care sistemul imunitar al organismului combate celulele beta pancreatice și cauzează diabetul de tip 1 este încă o dilemă științifică. Experții consideră că acest lucru ar fi putut fi cauzat de vulnerabilitatea genetică și anumiți factori de mediu, dar nu există un motiv absolut clar pentru care se întâmplă acest lucru. Tocmai de aceea diabetul tip 1 este considerat o afecțiune autoimună.

Diabetul de tip 2:

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune endocrină, caracterizată de modul în care pancreasul utilizează insulina în organism. Astfel, în cazul apariției diabetului zahar tip 2, corpul produce insulină, fie în cantitate normală, dar nu o utilizează corespunzător, fie produce în cantitate mai mică, și, din nou, intervin modificări hormonale și ale stării generale de sănătate.

Diabetul de tip 2 este o disfuncție complexă a metabolismului care afectează utilizarea glucidelor, lipidelor și proteinelor de către organism. Această afecțiune apare atunci când celulele rezistă la acțiunea insulinei și insulina produsă nu este suficientă pentru a depăși această rezistență. Motivul din spatele acestei rezistențe este de asemenea necunoscut, dar unii specialiști cu tărie că obezitatea este direct legată de acest tip de diabet. Insulino-rezistența, cum mai este cunoscut acest aspect al bolii, este variabilă, dar, în timp, modificările celulare funcționale pot fi urmate de leziuni grave, uneori ireversibile, pe măsură ce boala avansează, localizate la nivelul a numeroase organe și țesuturi.

Și în acest caz, pancreasul este responsabil, desigur, de secretarea insulinei, hormon care ajută glucoza din sânge să transfere pereții vaselor sanguine, către celule, acestea fiind hrănite cu energie. În lipsa acestui hormon, nivelul de energie al organismului scade. Carențele apar atunci când procesul acesta este dezechilibrat, așa cum aminteam anterior, fie datorită insulinei în exces, fie din cauza lipsei ei. Într-o fază incipientă, în diabetul tip 2, pancreasul secretă multă insulină, în încercarea de a ajuta celulele să obțină glucoza atât de necesară funcționării normale.

Factori de risc

Dintre factorii de risc de care trebuie să ținem cont atunci când vorbim despre apariția acestei boli, experții amintesc de moștenirea genetică – părinți cu diabet, risc mai mare pentru a dezvolta această afecțiune, de sindromul metabolic și greutatea corporală excesivă. Acestea două sunt interconectate, întrucât persoanele obeze sau supraponderale au risc mai mare de dezvoltarea a unei forme de diabet, dezvoltând cu precădere rezistență la insulină, în timp ce sindromul metabolic reprezintă una dintre complicațiile obezității, caracterizată prin: grăsime viscerală, hipertensiune arterială, colesterol HDL scăzut, trigliceride crescute, glicemie a jeunne crescută.  De asemenea, ficatul lent, care încetinește producția de glucoză, semnale greșite la nivel celular și afectarea directă a celulelor beta din pancreas sunt factori medicali de luat în seamă în cazul apariției acestei boli.

Apariția diabetului de tip 2 poate fi identificată la orice vârstă, îndeosebi la persoanele de vârstă mijlocie, de peste 45 de ani, mai rar însă în perioada copilăriei. Totuși, pe fondul apariției mai multor cazuri de obezitate infantilă, această boală devine tot mai puternică încă din adolescență, fiind considerată cel mai frecvent tip de diabet.

Simptome ale apariției diabetului

Principalele semne si simptome ale diabetului sunt:

  • Senzația de sete în exces
  • Senzația de foame în exces
  • Urinare frecventă
  • Starea de somnolență
  • Oboseală persistentă
  • Vederea neclară
  • Răni greu vindecabile

Odată instalată boala, pacienții sunt nevoiți să ia medicamente (Diabet Medicamentos) sau să își administreze insulină (Diabet Insulinonecesitant), însă niciodată, până în prezent, nu s-a propus, un plan terapeutic mai eficient.

Și, deși ”nu poți scăpa de diabet”, iată o serie de beneficii pe care le poți obține dacă urmezi un tratament regenerativ pentru boli endocrine tip diabet și complicații:

Rezultate obținute prin terapii regenerative:

  • Scădere semnificativă a zaharurilor din sânge (glicemie a jeune) și a nivelului de hemoglobină glicata (HbA1C)
  • Scăderi semnificative de markeri inflamatori, cum ar fi Proteina C Reactiva (PCR)
  • Îmbunătățire a funcției rinichilor cu scăderea nivelului creatininei
  • capacitate îmbunătățită pentru activități fizice
  • Un sentiment sporit de vitalitate cu niveluri de energie îmbunătățite
  • Un risc redus de complicații
  • Scăderea neuropatiei (amorțeală)
  • Scăderea pruritului (mâncărime)
  • Scăderea Nocturiei (care trebuie să se trezească din somn pentru a urina)
  • Un libidou crescut
  • Echilibrarea glicemiei
  • Eliminarea complicațiilor vasculare (arteriopatie)
  • Vindecarea rănilor la nivelul membrelor (în special inferioare)
  • Revascularizarea zonelor necrozate și în prag de amputare


Boala hepatică reprezintă orice perturbare a funcției hepatice. Ficatul, al doilea cel mai mare organ al corpului (după piele) reprezintă 1/50 din greutatea totală a unei persoane, fiind responsabil pentru numeroase funcții vitale. În cazul în care acesta este afectat, pierderea acestor funcții poate provoca daune semnificative organismului.

Ficatul joacă un rol foarte important în multe dintre funcțiile noastre corporale, de la producția de proteine, distribuția sângelui circulant în organism, coagularea sângelui, controlul colesterolului, glucozei și metabolismul fierului. De asemenea, ficatul are rol de filtru al organismului: purifică și elimină toxinele din mâncăruri, băuturi sau medicamentele administrate pe timpul unei zile.

Factori de risc

Multe  cauze sunt responsabile de afectarea ficatului, de exemplu, supradozarea medicamentelor precum acetaminofen, statine, dar si abuzul de alcool, si probleme infecțioase precum virusurile hepatice A, B, C, D și E , mononucleoză infecțioasă (virus Epstein Barr), boală hepatică grasă non-alcoolică (NASH) și suprasarcină de fier (hemocromatoză).

Oboseala, durerea în partea drapta, pierderea în greutate indică un ficat gras, cu un strat de grăsime viscerală pronunțat, în special în cazul persoanelor supraponderale, obeze, cu un nivel de colesterol ridicat.

Simptome ale bolilor hepatice

Printre simptomele bolilor hepatice se numără slăbiciunea musculara și oboseala, scăderea în greutate, greață, vărsături și colorația galbenă a pielii (icter). Colorațiile cu tentă gălbuie apar atunci când ficatul nu reușește să proceseze bilirubina, substanța galbenă rezultată din distrugerea hematiilor, care ajunge în ficat și provoacă modificări majore.  Scăderea poftei de mâncare, un semn comun al bolilor de ficat, este însoțită de vărsături, greață, diaree și ar putea fi un semn de îngrijorare.

Principalele afecțiuni hepatice

Ciroza hepatică, una dintre cele mai frecvente afecțiuni în care ficatul nu funcționează corespunzător din cauza afectării cronice. Această deteriorare se caracterizează prin înlocuirea țesutului hepatic normal cu țesut cicatricial. Ultimul stadiu al acestei boli, insuficiență hepatică, presupune fibrozarea ficatului, fiind provocată de numeroase alte forme de boli, precum hepatita sau alcoolismul cronic. Ciroza hepatică poate fi asimptomatică mulți ani, însă, odată instalate și resimțite, simptomele sunt adesea reprezentate de anorexie, oboseală, pierderea în greutate, hipertensiune portală, ascită.  De obicei, boala se dezvoltă lent peste luni sau ani.

Hepatita cronică este o afecțiune inflamatorie a ficatului, care poate fi virală, autoimună sau cauzată de concentrația mare de toxine din organism. În timp ce hepatita autoimună apare din cauza dereglărilor sistemului imunitar, formele virale se pot transmite, iar cele toxice pot fi produse de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe dăunătoare. Hepatita virală se transmite prin folosirea instrumentarului medical infestat, dar și prin utilizarea echipamentelor nesterilizate din saloane de înfrumusețare, de tatuaj sau clinici medicale. Hepatitele B,C și D nu se transmit prin atingere sau prin salivă, ci doar prin sânge. În hepatitele cronice, inflamația ficatului durează cel puțin șase luni, provocând daune relativ mici sau mai grave, ducând la afecțiuni precum ciroză hepatică sau insuficiență hepatică.

Pancreatită cronică este o afecțiune a pancreasului, caracterizată prin fibroza și modificarea țesutului glandular al acestuia, ceea ce duce la dereglarea secreției de enzime difestie și a anumitor hormoni. Pancreatita cronică se poate instala pe parcursul a mai multor ani. Poate apărea ca rezultat al consumului excesiv de alcool, dar poate fi și idiopatică. Adesea este asociată cu durere abdominală, severă, ce poate dura câteva ore sau chiar zile.

Opțiunilor terapeutice pentru afecțiuni hepatice

Deși ficatul se regenerează, s-ar putea de multe ori sa fie prea târziu. Odată ce se ajunge la stadiile de boala hepatică cronică sau insuficiența hepatică, există mai puține opțiuni. Până în prezent, nu există „dializă hepatică” care să reabiliteze funcția hepatică în modul în care este tratată insuficiența renală. Transplantul este în prezent singurul tratament eficient pentru insuficiența hepatică, dar are multe dezavantaje, inclusiv riscul de respingere, riscurile asociate intervenției chirurgicale și deficitul de donatori. Se estimează că pentru fiecare organ donator sunt 30 de pacienți pe lista de așteptare și mulți oameni mor din cauza bolii hepatice în stadiu final, așteptând un organ donator.

Deși zeci de pacienți cu insuficiență hepatică acută au efectuat transplanturi cu hepatocite de la donatori cadaverici, cu o îmbunătățire a funcției hepatice, efectele au fost de scurtă durată și nu au existat beneficii generale de supraviețuire. Provocările majore ale acestei abordări – deficitul de donatori cadaverici și reprimarea imunității pacienților – sunt în esență aceleași ca și pentru transplanturile de organe.

Cum pot ajuta Terapiile Regenerative în tratamentul bolilor hepatice?

Încă din 2000, cercetătorii au arătat că hepatocitele ar putea crește în organism pe surse de celule non-hepatice. Acest fenomen se numește transdiferențiere. Astăzi, folosim în scop clinic celule stem adipoase donate sau autologe (de la pacient) pentru tratarea bolilor hepatice. Atunci când sunt introduse în corpul pacientului, celulele stem sunt diferențiate în hepatocite, producând totodată factori solubili care promovează regenerarea și repararea. Există, de asemenea, posibilitatea ca celulele stem să fie contopite cu hepatocite rezidente pentru a direcționa regenerarea lor. La acestea se adaugă terapiile fotodinamice și perfuzabile cu antioxidanți și protectori hepatici, pentru a combate cauza, nu doar efectul bolii.




Alpha Medica



Locație

Voinești, DN72A, 159
Dâmbovița


Email

contact@alphamedica.ro



Alpha Beauty



Locație

Bulevardul dul Carol I,nr. 31, Târgoviște


Email

contact@alphamedica.ro



Social


Facebook

https://www.facebook.com/AlphaMedica


Instagram

https://www.instagram.com/alpha.medica/


Youtube

https://www.youtube.com/AlphaMedica



Contact


Telefon

0748 633 422


Locație

Voinești, DN72A, 159
Dâmbovița


Email

contact@alphamedica.ro



Newsletter


Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a primi ultimele noutăți Alpha Medica!




    Social


    Facebook


    Instagram


    Youtube



    Copyright AlphaMedica 2021. Toate drepturile rezervate.



    Copyright AlphaMedica 2021. Toate drepturile rezervate.